Mai mă dusese o dată acasă cu câteva zile înainte. Făcusem comandă, dar am întârziat două minute, iar şoferul mi-a pornit din faţă. Mai era doar el în staţie cu acelaşi tarif. În drum spre casă mi-a povestit cum nu ia niciodată proxenţi şi curve în maşină, nu pentru că i-ar judeca, ci pentru că put.
Nu i-am reţinut faţa, dar vocea i-am recunoscut-o cînd am urcat, uşor şuierată, ca atunci când nu ai toţi dinţii din faţă. Purta o şapcă de gavroche, în carouri, în genul celora cu trei linii inegale pe o parte şi "adibas" scris dedesubt. Mă aşteptam să fie la fel de comic ca prima oară, dar în seara asta era preocupat de realitatea socială, ecologie, economie şi taxe. Aşa că discuţia nu îmi mai permitea decât să îngân afirmativ, regretând ideea de a porni discuţia de la Roşia Montană...La politeţuri , îşi flutura degetul mic cu unghia alungită şi se abţinea să flegmeze pe geam, aşa cum obişnuia data trecută.
Când vorbea de ivaziunea fiscală, mă gândeam la un alt taximetrist care electrocuta aparatul de taxat cu o bricheta electrică de bucătărie, spunându-mi că aşa nu mai plăteşte TVA-ul. Era mai tânăr şi zicea că nu e hoţ. "Don'şoară, eu nu dau în cap şi fur de la un om, eu fur de la stat. Toată lumea fură de la stat. Ia uitaţi!!!" şi mi-a arătat manevra cu un rânjet sadic care-mi amintea de Beetlejuice. Ăla era mai tânăr şi mă luase şi din Pantelimon.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu